- flotábil
- adj. m., pl. flotábili; f. sg. flotábilã, pl. flotábile
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
flotabil — FLOTÁBIL, Ă, flotabili, e, adj. 1. (Despre corpuri) Care poate pluti la suprafaţa unui lichid; plutitor (1). 2. (Despre ape curgătoare) Care permite deplasarea plutelor. – Din fr. flottable. Trimis de LauraGellner, 14.05.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
pilotaj — PILOTÁJ, pilotaje, s.n. 1. Faptul de a conduce o navă, o aeronavă, o locomotivă în calitate de pilot1; pilotare; ştiinţa şi tehnica acestei conduceri. 2. Încetinire a mersului unui vehicul aerian sau terestru din cauza unor condiţii speciale… … Dicționar Român
plutitor — PLUTITÓR, OÁRE, plutitori, oare, adj., s.n., s.f. 1. adj. Care poate pluti la suprafaţa unui lichid; flotabil. ♢ Pod plutitor = platformă care serveşte la transportul persoanelor sau lucrurilor de la un mal la celălalt al unei ape; bac. Insulă… … Dicționar Român
flotabilitate — FLOTABILITÁTE s.f. 1. Însuşire a unui corp de a pluti la suprafaţa unui lichid sau la o anumită adâncime. 2. Raportul dintre volumul părţii nescufundate şi volumul total al unui corp plutitor. 3. Proprietate a minereurilor de a putea fi separate… … Dicționar Român
flotant — FLOTÁNT, Ă, flotanţi, te, adj. 1. Care pluteşte, plutitor. ♦ (Substantivat, m.pl.) Corpuri plutitoare transportate pe apele râurilor sau ale canalelor. 2. (Despre oameni) Care este stabilit temporar în mod legal într o localitate. – Din fr.… … Dicționar Român
neflotabil — ≠ flotabil, flotant Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … Dicționar Român